Net Zero Industry Act (NZIA), intrat recent în vigoare, este un act legislativ adoptat de Uniunea Europeană pentru a sprijini industria verde și a accelera tranziția către emisii de carbon zero net.
Acest regulament face parte din pachetul de inițiative legislative propuse în cadrul Green Deal-ul European pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În Lista tehnologiilor „zero net” care fac obiectul achizițiilor publice se regăsesc:
* tehnologii solare, inclusiv tehnologii fotovoltaice, electrotermice solare și termosolare;
* tehnologii de energie eoliană onshore și de energie din surse regenerabile offshore;
* tehnologii din domeniul bateriilor și tehnologii de stocare a energiei;
* pompe de căldură și tehnologii de energie geotermală;
* tehnologii pe bază de hidrogen, inclusiv electrolizoare și pile de combustie;
* tehnologii durabile pe bază de biogaz și biometan;
* tehnologii de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC);
* tehnologii din domeniul rețelelor electrice, inclusiv tehnologii de încărcare cu energie electrică pentru transport și tehnologii de digitalizare a rețelei;
* tehnologii de producere a energiei prin fisiune nucleară, inclusiv tehnologiile bazate pe ciclul combustibilului nuclear;
* tehnologii din domeniul combustibililor alternativi durabili;
* tehnologii din domeniul energiei hidroelectrice.
Pentru procedurile de achiziții publice care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/23/UE, 2014/24/UE sau 2014/25/UE, în cazul în care obiectul acestor contracte include tehnologii strategice „zero net” sau în cazul contractelor de lucrări și al concesiunilor de lucrări care includ tehnologiile menționate, autoritățile contractante și entitățile contractante aplică cerințele minime obligatorii privind durabilitatea mediului.
Utilizarea a cel puțin unei astfel de obligație contractuală devine obligatorie de la intrarea în vigoare a NZIA în timp ce celelalte cerințe de sustenabilitate și reziliență vor fi aplicabile după adoptarea de către Comisia Europeană a unor acte de implementare. Cu toate acestea, CE recomandă autorităților competente să înceapă deja utilizarea timpurie la scară largă a cerințelor chiar înainte de emiterea actelor de implementare, în scopul susținerii industriei europene în legătură cu importurile din state terțe.
Autoritățile publice vor trebui să ia în considerare sustenabilitatea, reziliența, securitatea cibernetică și alte criterii calitative în procedurile de achiziții publice în vederea achiziționării de tehnologii curate și pentru utilizarea energiei regenerabile.
Statele membre vor putea sprijini un set de tehnologii zero net, cum ar fi energie solară fotovoltaică, eoliană, pompe de căldură, tehnologii nucleare, tehnologii cu hidrogen, baterii și tehnologii de rețea prin stabilirea de „proiecte strategice” care ar beneficia de statut prioritar la nivel național, termene de autorizare mai scurte și proceduri simplificate.
De asemenea, va fi înființată Platforma Europa „zero net” care va sprijini accelerarea punerii în aplicare de către statele membre și autoritățile publice a criteriului privind contribuția la durabilitate și reziliență în cadrul practicilor lor legate de proceduri de achiziții publice. Platforma va servi ca un centru de coordonare, unde Comisia și țările UE pot discuta și face schimb de informații, precum și să adune informații de la părțile interesate. Prin intermediul acesteia se vor discuta măsurile adoptate de statele membre și se va face schimb de bune practici, printre altele, în ceea ce privește utilizarea practică a criteriilor care definesc contribuția la durabilitate și reziliență în cadrul procedurilor de achiziții publice sau schemele de stimulare a achiziției de produse finite bazate pe tehnologie „zero net”.